Astazi exista instrumente dedicate pentru aparatele mobile, cu ajutorul carora oricine este pasionat poate crea programe pentru smartphone-uri. Plutonul este condus de Google cu platforma sa Android, si de Palm, cu platforma webOS. Insa nu exista aplicatii fara dezvoltatori, de aceea producatorii doresc sa atraga cat mai multi programatori, facilitandu-le accesul la platformele lor.
Pentru ca un programator sa dezvolte o aplicatie pentru un anumit aparat, mediu, sistem de operare, el trebuie sa cunoasca si sa aiba acces la functiile sistemului, la modalitatea de a le accesa si la limbajul in care poate scrie aplicatiile. Un SDK(Software Deveelopment Kit) are tocmai acest rol: include mediul de dezvoltare, precum si componentele necesare.
Pentru a scrie programe pentru aparatele mobile, este necesar un "cadru general"(framework): practic, acest framework formeaza scheletul sistemului tinta. Un framework este alcatuit dintr-un set de tipare predefinite, cu ajutorul carora viitoarele aplicatii pot fi adaptate sistemului de operare. Secventele de cod sunt scrise intr-un editor compatibil, care formeaza mediul de dezvoltare si este cunoscut sub denumirea de IDE(Integrated Development Environment). Un astfel de mediu de dezvoltare acceseaza intregul SDK, biblioteci si instrumente ajutatoare si ofera si elemente ajutatoare pentru programatori, cum este de exemplu evidentierea sintaxei (syntax highlighting).
Pe langa mediul de dezvoltare, sunt prezente si o serie de instrumente derivate, cu ajutorul carora programatorii pot optimiza codul sursa sau depana eventualele erori. Intre acestea, debugger-ul ocupa un loc important, fiind instrumentul cu ajutorul caruia pot fi localizate erorile mai putin evidente.
Dezvoltarea aplicatiilor ar fi o operatiune foarte complexa daca un programator ar trebui sa scrie toate functiile si procedurile pe care le foloseste. Astfel, functiile comune oferite de sistemul de operare sunt grupate in biblioteci si pot fi folosite, in functie de necesitati, de toate programele. Spre exemplu, in Windows, aceste biblioteci se regasesc sub forma fisierelor .dll (Dynamic Link Library).
Pe langa partea de programare si depanare a aplicatiei, pentru ca un program sa poata fi utilizat pe un sistem de operare caruia ii este destinat, trebuie sa fie compilat ca executabil in formatul acceptat de sistemul de operare. Astfel, compilatorul analizeaza codul sursa, il proceseaza si il converteste in limbajul binar inteles de sistemul de operare. Inainte de a fi data spre distributie, aplicatia este testata intr-un emulator pentru avedea comportamentul acesteia intr-un mediu controlat. Fiecare platforma ofera un astfel de emulator, ale carui caracteristici simuleaza device-ul mobil pentru care este creat(procesor, memorie, stocare, sistem de operare).
iPhone: programare in Objective-C
Pentru a crea aplicatii pentru iPhone sau iPod Touch, un programator poate folosi una din cele doua metode agreate de Apple. La inceput, Apple nu a oferit nici un SDK pentru crearea de aplicatii native, fiind posibila doar crearea de widget-uri pentru browser-ul Safari. Apple a permis dezvoltarea aplicatiilr native abia dupa un episod de hacking, in care era demonstrata posibilitatea de a elimina limitarile impuse de producator. SDK-ul este disponobil gratuit, dar poate fi rulat doar pe o platforma Mac, cu arhitectura X86. Aplicatiile sunt dezvoltate in mediul Xcode si sunt scrise in Objesctive-C, care este un limbaj de programare C orientat pe obiect. Ca API pentru sistem este folosit Cocoa Touch.
Pe langa SDK, multi dezvoltatori folosesc instrumente alternative pentru a scrie aplicatii. De exemplu, framework-ul gratuit iPhone User Interface, care poate fi folosit pentru crearea aplicatiilor Web pentru iPhone. Clauzele acordului de licentiere oferit de Apple sunt restrictive si au fost deseori subiect de critici. De exemplu, programatorilor le este interzis sa creeze aplicatii care ruleaza in background. De asemenea, si distributia aplicatiilor include piedici. Aplicatiile trebuie semnate cu un certificat digital, care certifica faptul ca, pe langa emulator, aplicatia functioneaza si pe aparatele fizice. Aceasta certificare este disponibila numai dupa inregistrarea programului, contra sumei de 99 dolari pe an. Mai mult, pentru a vinde un program in App Store, programatorul plateste un comision de 30% din venituri catre Apple. In aceste conditii, pe internet exista numeroase tutoriale prin care aceste restrictii sunt eliminate, astfel incat pe un iPhone sa poata fi rulate si aplicatii nesemnate. Operatiunea in sine se numeste Jailbreak si, desi ofera utilizatorilor o libertate mai mare in a-si folosi aparatul, ii expune totusi unor riscuri de securitate.
webOS: programare cu HTML
Despre SDK-ul pentru sistemul de operare webOS de la Palm nu pot fi spuse foarte multe lucruri, pentru ca la momentul actual acest pachet nu este disponibil. Insa, din stirile care circula pe internet, putem deduce ca aplicatiile vor fi scrise folosind limbajele specifice Web-ului: HTML, CSS si JavaScript. Astfel, un editor HTML ar fi indeajuns pentru a crea aplicatii pentru Palm. Insa, daca cineva va dori sa isi testeze aplicatia, nu va putea face acest lucru fara a avea la dispozitie un emulator. Mai mult, doar cu ajutorul SDK-ului MOJO, programele create pot fi semnate. La adresa https://developer.palm.com/ gasiti informatii amanuntite despre dezvoltarea aplicatiilor.
Punctul de pornire al unei aplicatii este un fisier html: grafica si butoanele aplicatiei sunt definite in el. Un fisier de tip Stylesheet unic ofera personalizarile necesare pentru tot sistemul. In background ruleaza o instanta SQLite, care poate fi accesata folosind API-ul JavaScript. Accesul direct la serviciile lowlevel ale sistemului de operare nu este permis, aplicatiile comunicand cu UI (User Interface) System Manager prin intermediul Mojo. Acest System Manager functioneaza ca o interfata pentru accesarea serviciilor webOS, cum ar fi cele de retea sau audio.
Android: programare cu Java
Android este un sistem dezvoltat de Open Handset Alliance, care este compusa, pe langa Google, si din alti 33 de membri. Insa Google ramane forta motricea acestei aliante si, deoarece platforma este distribuita sub licenta Apache 2.0, este disponibil gratuit si poate fi folosit pe orice telefon mobil. In consecinta, exista multi dezvoltatori care lucreaza la propriul lor "telefon Google".Android are la baza un kernel Linux, care integreaza suportul pentru retea, audio, tastatura si camera. Masina virtuala Dalvik este interfata intre hardware-ul telefonului si fiecare aplicatie. Ea este bazata pe Java Runtime Enviroment, dar are diferente arhitecturale majore, una din ele fiind faptul ca formatul binar pe care il accepta nu este compatibil cu masina virtuala a distributiei standard Java.
SDK-ul pentru platforma Android include, pe langa bibliotecile si framework-ul necesar pentru dezvoltarea aplicatiilor, si un emulator de telefon mobil dotat cu camera. Asa cum spuneam, dezvoltarea aplicatiilor se face in Java, dupa tipicul acestui limbaj de programare. Dupa compilare, codul binar este modificat astfel incat sa fie capabil sa ruleze pe platforma.
Windows mobile
Platforma de dezvoltare pentru aparatele care au la baza sistemul de operare de la Microsoft este limitata pentru moment la Visual Studio in versiunea Professional. Din aceste motive nu pare a fi o platforma pentru hobby-isti. Odata cu versiunea 6.5 a lui Windows Mobile, se pare ca Microsoft va introdusce si un motor de widget-uri pentru aceasta platforma. Aceste aplicatii vor fi scrise in HTML si JavaScript si vor rula pe core-ul de Mobile Internet Explorer.
Symbian OS
Desi acest sistem de operare functioneaza pe foarte multe telefoane, platforma este destul de limitata pentru ca exista foarte multi producatori de telefoane care au licentiat aceasta platforma si au adaptat-o cerintelor proprii. Astfel, momentan exista un set de instrumente de dezvoltare de la Nokia, unul de la Sony Ericsson etc. Odata cu trecerea Symbian la open-source, cel mai probabil platforma va deveni mult mai accesibila pentru pasionatii de programare C++.
Java 2 ME
Java Platform Micro Edition, desi in sine nu este un sistem de operare pentru telefoanele mobile, ci mai degraba o platforma populara pentru crearea aplicatiilor. Runtime-ul J2ME este intalnit pe majoritatea telefoanelor, exceptia constituind-o telefoanele cu Windows Mobile. Odata cu cresterea capacitatii de procesare a hardware-ul pentru mobile, J2ME va fi inclusa in platforma Java standard.
Incheiere
Desi la prima vedere programarea aplicatiilor pentru telefoanele mobile pare simpla pentru toate platformele folosind SDK-urile puse la dispozitie de producatori, totusi cunostintele de programare sunt necesare. Multitudinea de resurse disponibile pe internet, precum si o comunitate in crestere, dar si faptul ca smartphone-urile au intrat aproape definitiv in viata noastra fac din acest domeniu unul in care hobby-urile se pot transforma foarte usor intr-o activitate lucrativa.
Intr-un nou articol vom reveni cu o aplicatie simpla pentru smartphone-uri Android
SDK: cadrul de baza
Pentru ca un programator sa dezvolte o aplicatie pentru un anumit aparat, mediu, sistem de operare, el trebuie sa cunoasca si sa aiba acces la functiile sistemului, la modalitatea de a le accesa si la limbajul in care poate scrie aplicatiile. Un SDK(Software Deveelopment Kit) are tocmai acest rol: include mediul de dezvoltare, precum si componentele necesare.
Pentru a scrie programe pentru aparatele mobile, este necesar un "cadru general"(framework): practic, acest framework formeaza scheletul sistemului tinta. Un framework este alcatuit dintr-un set de tipare predefinite, cu ajutorul carora viitoarele aplicatii pot fi adaptate sistemului de operare. Secventele de cod sunt scrise intr-un editor compatibil, care formeaza mediul de dezvoltare si este cunoscut sub denumirea de IDE(Integrated Development Environment). Un astfel de mediu de dezvoltare acceseaza intregul SDK, biblioteci si instrumente ajutatoare si ofera si elemente ajutatoare pentru programatori, cum este de exemplu evidentierea sintaxei (syntax highlighting).
Pe langa mediul de dezvoltare, sunt prezente si o serie de instrumente derivate, cu ajutorul carora programatorii pot optimiza codul sursa sau depana eventualele erori. Intre acestea, debugger-ul ocupa un loc important, fiind instrumentul cu ajutorul caruia pot fi localizate erorile mai putin evidente.
Dezvoltarea aplicatiilor ar fi o operatiune foarte complexa daca un programator ar trebui sa scrie toate functiile si procedurile pe care le foloseste. Astfel, functiile comune oferite de sistemul de operare sunt grupate in biblioteci si pot fi folosite, in functie de necesitati, de toate programele. Spre exemplu, in Windows, aceste biblioteci se regasesc sub forma fisierelor .dll (Dynamic Link Library).
Pe langa partea de programare si depanare a aplicatiei, pentru ca un program sa poata fi utilizat pe un sistem de operare caruia ii este destinat, trebuie sa fie compilat ca executabil in formatul acceptat de sistemul de operare. Astfel, compilatorul analizeaza codul sursa, il proceseaza si il converteste in limbajul binar inteles de sistemul de operare. Inainte de a fi data spre distributie, aplicatia este testata intr-un emulator pentru avedea comportamentul acesteia intr-un mediu controlat. Fiecare platforma ofera un astfel de emulator, ale carui caracteristici simuleaza device-ul mobil pentru care este creat(procesor, memorie, stocare, sistem de operare).
iPhone: programare in Objective-C
Pe langa SDK, multi dezvoltatori folosesc instrumente alternative pentru a scrie aplicatii. De exemplu, framework-ul gratuit iPhone User Interface, care poate fi folosit pentru crearea aplicatiilor Web pentru iPhone. Clauzele acordului de licentiere oferit de Apple sunt restrictive si au fost deseori subiect de critici. De exemplu, programatorilor le este interzis sa creeze aplicatii care ruleaza in background. De asemenea, si distributia aplicatiilor include piedici. Aplicatiile trebuie semnate cu un certificat digital, care certifica faptul ca, pe langa emulator, aplicatia functioneaza si pe aparatele fizice. Aceasta certificare este disponibila numai dupa inregistrarea programului, contra sumei de 99 dolari pe an. Mai mult, pentru a vinde un program in App Store, programatorul plateste un comision de 30% din venituri catre Apple. In aceste conditii, pe internet exista numeroase tutoriale prin care aceste restrictii sunt eliminate, astfel incat pe un iPhone sa poata fi rulate si aplicatii nesemnate. Operatiunea in sine se numeste Jailbreak si, desi ofera utilizatorilor o libertate mai mare in a-si folosi aparatul, ii expune totusi unor riscuri de securitate.
webOS: programare cu HTML
Despre SDK-ul pentru sistemul de operare webOS de la Palm nu pot fi spuse foarte multe lucruri, pentru ca la momentul actual acest pachet nu este disponibil. Insa, din stirile care circula pe internet, putem deduce ca aplicatiile vor fi scrise folosind limbajele specifice Web-ului: HTML, CSS si JavaScript. Astfel, un editor HTML ar fi indeajuns pentru a crea aplicatii pentru Palm. Insa, daca cineva va dori sa isi testeze aplicatia, nu va putea face acest lucru fara a avea la dispozitie un emulator. Mai mult, doar cu ajutorul SDK-ului MOJO, programele create pot fi semnate. La adresa https://developer.palm.com/ gasiti informatii amanuntite despre dezvoltarea aplicatiilor.
Punctul de pornire al unei aplicatii este un fisier html: grafica si butoanele aplicatiei sunt definite in el. Un fisier de tip Stylesheet unic ofera personalizarile necesare pentru tot sistemul. In background ruleaza o instanta SQLite, care poate fi accesata folosind API-ul JavaScript. Accesul direct la serviciile lowlevel ale sistemului de operare nu este permis, aplicatiile comunicand cu UI (User Interface) System Manager prin intermediul Mojo. Acest System Manager functioneaza ca o interfata pentru accesarea serviciilor webOS, cum ar fi cele de retea sau audio.
Android: programare cu Java
Android este un sistem dezvoltat de Open Handset Alliance, care este compusa, pe langa Google, si din alti 33 de membri. Insa Google ramane forta motricea acestei aliante si, deoarece platforma este distribuita sub licenta Apache 2.0, este disponibil gratuit si poate fi folosit pe orice telefon mobil. In consecinta, exista multi dezvoltatori care lucreaza la propriul lor "telefon Google".Android are la baza un kernel Linux, care integreaza suportul pentru retea, audio, tastatura si camera. Masina virtuala Dalvik este interfata intre hardware-ul telefonului si fiecare aplicatie. Ea este bazata pe Java Runtime Enviroment, dar are diferente arhitecturale majore, una din ele fiind faptul ca formatul binar pe care il accepta nu este compatibil cu masina virtuala a distributiei standard Java.
SDK-ul pentru platforma Android include, pe langa bibliotecile si framework-ul necesar pentru dezvoltarea aplicatiilor, si un emulator de telefon mobil dotat cu camera. Asa cum spuneam, dezvoltarea aplicatiilor se face in Java, dupa tipicul acestui limbaj de programare. Dupa compilare, codul binar este modificat astfel incat sa fie capabil sa ruleze pe platforma.
Windows mobile
Platforma de dezvoltare pentru aparatele care au la baza sistemul de operare de la Microsoft este limitata pentru moment la Visual Studio in versiunea Professional. Din aceste motive nu pare a fi o platforma pentru hobby-isti. Odata cu versiunea 6.5 a lui Windows Mobile, se pare ca Microsoft va introdusce si un motor de widget-uri pentru aceasta platforma. Aceste aplicatii vor fi scrise in HTML si JavaScript si vor rula pe core-ul de Mobile Internet Explorer.
Symbian OS
Desi acest sistem de operare functioneaza pe foarte multe telefoane, platforma este destul de limitata pentru ca exista foarte multi producatori de telefoane care au licentiat aceasta platforma si au adaptat-o cerintelor proprii. Astfel, momentan exista un set de instrumente de dezvoltare de la Nokia, unul de la Sony Ericsson etc. Odata cu trecerea Symbian la open-source, cel mai probabil platforma va deveni mult mai accesibila pentru pasionatii de programare C++.
Java 2 ME
Java Platform Micro Edition, desi in sine nu este un sistem de operare pentru telefoanele mobile, ci mai degraba o platforma populara pentru crearea aplicatiilor. Runtime-ul J2ME este intalnit pe majoritatea telefoanelor, exceptia constituind-o telefoanele cu Windows Mobile. Odata cu cresterea capacitatii de procesare a hardware-ul pentru mobile, J2ME va fi inclusa in platforma Java standard.
Incheiere
Desi la prima vedere programarea aplicatiilor pentru telefoanele mobile pare simpla pentru toate platformele folosind SDK-urile puse la dispozitie de producatori, totusi cunostintele de programare sunt necesare. Multitudinea de resurse disponibile pe internet, precum si o comunitate in crestere, dar si faptul ca smartphone-urile au intrat aproape definitiv in viata noastra fac din acest domeniu unul in care hobby-urile se pot transforma foarte usor intr-o activitate lucrativa.
Intr-un nou articol vom reveni cu o aplicatie simpla pentru smartphone-uri Android
va urma... pentru a nu pierde urmatoarele updatari va puteti abona.
